Cel mai important drum care străbate teritoriul comunei Chișlaz este drumul național 19E Chiribiș‐Sălard-‐Biharia, pe care se poate ajunge la cel mai apropiat oraș, Marghita, și la reședința județului Oradea.
Pe lângă aceasta mai sunt importante Drumul Județean 190E și DC133 conectând localitățile Chișlaz, respectiv Mișca cu drumul național; Drumul Comunal 115, care face legătura între comună și localitățile Tria, Dernișoara și Derna, iar pe DJ190F se poate ajunge la comuna Abrămuț prin localitatea Sânlazăr.
Lungimea totală a străzilor din comună este de 61,8 km din care 40,5 km trece prin intravilan. Drumul Național 19E respectiv drumul comunal 115 sunt asfaltate. Lungimea totală a drumurilor asfaltate în comună este 19,5 km din care 5 km trece prin
intravilan.
Aceasta înseamnă că proporția drumurilor asfaltate în comună este 31%.
În localitățile comunei Chișlaz alimentarea cu apă potabilă a populației se asigură prin sisteme centralizate de alimentare cu apă și instalații locale, fântâni.
În comună rețeaua de alimentare cu apă potabilă are o lungime de 1,5 km deservind 700 de locuitori.
Volumul distribuit de rețea este 15 m3. Comuna nu dispune, însă de rețea de canalizare și nici de o stație de epurare a apei uzate. În cadrul comunei funcţionează două oficii poştale, unul în Chișlaz iar celălalt în Mișca.
Infrastructura medicală a comunei constă din dispensarul medical deservit de doi medici de familie, şi patru asistente medicale. Numărul total de locuitor pe medic în comună este 1605 persoane, indice ceva mai ridicat decât numărul de 1426 locuitori pe medic în mediul rural, și net inferior mediei naționale care este de 565 pers/medic.
Localnicii aflaţi la nevoie pot să îşi procure medicamente din farmacia cu sediul în Mișca.
Din punct de vedere medical comuna Chișlaz depinde de Spitalul Teritorial Marghita.
Infrastructura educațională a comunei Chișlaz constă din 2 unități de învățământ.
Acestea reprezintă în total 21 de săli de clasă și cabinete în care se pot desfășura activități educaționale, și 3 laboratoare școlare. În comună există și grădinițe, însă nu funcționează nici un colegiu tehnic, liceu sau școală specială. În 2009 s‐au înscris în total 265 de
elevi la cele două unități.
Aceasta înseamnă, că numărul elevilor pe o sală de clasă este 13 În același timp comuna stă bine și la capitolul numărului calculatoarelor în școli. Școlile din Chișlaz dispun de 44 de calculatoare, ceea ce înseamnă că numărul elevilor pe un calculator este 6, semnificativ mai mic decât în celelalte comune din zonă.
În comună funcționează și patru biblioteci, din care una este bibliotecă publică.
Transformarea unei comunităţi în timp, presupune un potenţial ridicat de adaptare continuă a acesteia la condiţii noi de ordin social, economic şi politic. Unul din domeniile de bază care trebuie modernizat, îmbunătăţit şi adaptat cu prioritate la noile cerinţe de ordin social intr-‐o societate aflată în plină dezvoltare şi transformare, este cel al administraţiei publice locale. Mai mult, promovarea unei societăţi informaţionale accesibile tuturor poate asigura accesul la oportunităţile de dezvoltare.
De asemenea va permite comunităţii locale o participare mai bună la activităţile de inovare şi înalt productive. Ţinând cont de necesitatea actuală de creştere a capacităţii administrative a autorităţilor publice locale şi în deplin acord cu valorile europene.
Infrastructura primară este un element important în facilitarea dezvoltării. Comuna Chișlaz are o poziționare favorabilă, s‐au făcut investiții în dezvoltarea rețelei de transport; există puncte de conectare la internet, telefonia fixă și mobilă este accesibilă. Punctele slabe se referă la starea canalizării și depozitării deșeurilor, de diferențele de calitate a drumurilor între sate, la lipsa centrului de sănătate permanentă și problemele de accesare a fondurilor pentru investiții în infrastructura.
Principala oportunitate ține de inițiativele de cooperare mai strânse la nivel regional pentru a atrage fonduri în infrastructura primară (drumurile principale care leagă comunele între ele și de rețeaua de orașe din jur). Pericolele sunt multiple: procesul de îmbătrânire a populației (scăderea numărului de beneficiar și evoluția negativă
a raportului costuri/numărul beneficiarilor) și concurența pentru resursele finite.